O dimineață  de vineri, răcoroasă,  de toamnă!  Arămiul și norii suri își dau plăcut binețe! Sunt tristă și-ncerc să realizez de ce!… Am o presimțire nu tocmai favorabilă!…Intuiesc o schimbare, …poate nu!

Mă iau cu cele din jur, conjunctural, familial, profesional, așteptând reîntoarcere  acasă, în ambientul meu!

Orele 17:00, amurgul se-ntețește, noaptea bate-n geam! Pregătim cina, toți trei în bucătărie, de la cel mai mic la cel mai mare, pe fondul muzical al formației Voltaj ”Dă vina pe…”, sunet care susură din laptop-ul de pe măsuța așezată discret, în mod expres, la îndemâna noastră….așa cum spun, atât cel mic, cât și cel mare:  laptop-ul, tableta – obiectele muncii… încântați de ”ajunul” week-end-ului…

Tacit, după ceva  timp, fără prea multe întrebări, mă gândesc: care este rolul tehnologiei, calculatoarelor, în viața nostră de zi cu zi?!… Ciudat, dar răspunsul mi-a ridicat mai multe semne de întrebare!…

Îmi vine o altă întrebare-n minte: putem trăi fără calculator, motoarele de socializare, lumea virtuală?!…

Aparțin unei generații, care s-a pliat, de la șotron, 9 pietre, fazan,   trecând  la Nintendo și Super Mario, continuând cu desktop, Play Station, laptop, tableta, Iphone, tehnologie digitală de ultimă generație, adaptându-se cu succes, fără repercusiuni de ordin negativ…și totuși…nu suntem singurii, dar nu suntem nici foarte mulți cei care vor și fac diferența între  viața reală și cea virtuală!…

Iubesc tehnologia cu toate implicațiile ei, lumea virtuală  cu avantajele, ce ni le creează, cu sau fără precedent, memoriile de stocat, aplicațiile de tot felul, procesoare de ultimă generație, memorii capacitate mare, magazinele online cu tot felul de promoții și oferte atrăgătoare…Da, toate astea fac parte din viața mea și n-aș concepe existența  fără ele, într-un mod avantajos, nicidecum frustrant sau emoțional; comparativ cu noua generație, care n-ar face față prea bine unei măsuri del genere!

…Dar să revin la starea de agitație, la presimțirea mai sus menționată…

Revenind la ambientul conjunctural…muzica de la Voltaj, lumina de neon, tableta la încărcat, mobilul descărcând un joc…când la un moment dat, o liniște mormântală cuprinde  totul: muzica s-a oprit, lumina s-a stins, combina frigorifică nu mai bâzâia, tableta a intrat pe emergency, mobilul  mut….Da, se luase lumina!

Și cum se-ngâna ziua cu noaptea, de fapt, mai mult noapte decât zi, am aprins câteva lumânări, pentru a ne zări,  câtuși de puțin!

Am continuat de pregătit cina, continuaînd saga familială, într-un mod familiar…doar că cel mic mereu își găsea să comenteze și să-și dorească, printre crize de nervi și plâns, lumina…Era din ce în ce mai absorbit de conjunctura neprielnică multora dintre activitățile secolului XXI; nu desktop, nu laptop, nu tabletă, nu fond muzical…

…Mi-am adus aminte, la un moment dat, că în garaj aveam o lampă cu fitil, de la bunici, care, în sfârșit, nu mai era doar piesă de muzeu, ci devenea mai mult decât utilă. S-a luminat casa cu aceasta, nu alta! Lampa cu fitil ne purta într-o lume boemă, trăită în mod diferit, din plin, ca-n vremurile copilăriei mele!

Am făcut focul în șemineu, încălzindu-ne sufletele, inimile și trupurile  la gura focului, urmărind jocul senzual al flăcăruilor, ce se strecurau discret spre hornul casei… Mă cuprindea toropeala, o stare de bine, încât nu mai doream decât un somn dulce, care să-mi liniștească  mintea.

O lume fără tehnologie!…E ciudat, îmi place izul, aroma vremurilor de altădată, dar vreau ambientul de-acum, drămuit și înțesat, cînd cu virtual, când cu real, având – cred-capacitatea de  a le împleti, de a savura tot ce-i mai bun din ambele lumi…

Dar, Doamne, vreau tehnologia de-acum, folosită în mod pozitiv, ce-i drept! Repet, pot discerne și-mi plac alegerile făcute!

Vreau  tehnologie, apă caldă, vreau confort, vreau informație, vreau procesorul rapid, HDD-ul , pentru stocarea datelor-amintiri, idei, principii…

Dar știu să le folosesc, îmi sunt necesare, chiar, uneori, indispensabile și-aș vrea ca cei din jurul meu, cu mic, cu mare, cu mult, cu puțin, să folosească în scop avantajos, benefic, pozitiv, pentru binele lor, al celor din jur, această ”mană cerească”, numită PC!

Să fim intuitivi, inteligenți și să transformăm virtualul, PC-ul, tehnologia într-un prieten, nu într-o armă!

Să educăm pe cei mici, să ne lăsăm educați de cei erudiți ”pe bune”, să împletim cognitiv și emoțional cele două lumi, astfel încît să privim în urmă cu mândrie!

Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: PC-ul, tehnologia digitală au  fost create și au însemnat evoluție, nicidecum  regres…nu vreau să cred, că din cauza multor căi greșite, multor alegeri  la fel de greșite, erori, PC-ul e văzut ca un ”paria”, un experiment eșuat!

Oameni buni, ține de noi, de educația noastră, să alegem acest produs în avantajul nostru! Noi coordonăm, nu el ne coordonează! Să nu uităm asta!

….Zorii zilei băteau în geam, am răsuflat ușurată, a venit lumina, am auzit PC-ul torcând, am văzut led-ul de la tabletă aprins!  …Am reintrat în normal, dar am mai învățat cîte ceva în tot acest răstimp!…

Nu uita: prețuiește ce primești, adaptează și adaptează-te, nu te lăsa pradă  nimănui!…

Acest articol a fost scris cu pasiune pentru SUPERBLOG 2012!