“If I had my life to live over…

Someone asked me the other day if I had my life to live over would I change anything.

My answer was no, but then I thought about it and changed my mind.

If I had my life to live over again I would have waxed less and listened more.

Instead of wishing away nine months of pregnancy and complaining about the shadow over my feet, I’d have cherished every minute of it and realized that the wonderment growing inside me was to be my only chance in life to assist God in a miracle.

I would never have insisted the car windows be rolled up on a summer day because my hair had just been teased and sprayed.

I would have invited friends over to dinner even if the carpet was stained and the sofa faded.

I would have eaten popcorn in the “good” living room and worried less about the dirt when you lit the fireplace.

I would have taken the time to listen to my grandfather ramble about his youth.

I would have burnt the pink candle that was sculptured like a rose before it melted while being stored.

I would have sat cross-legged on the lawn with my children and never worried about grass stains.

I would have cried and laughed less while watching television … and more while watching real life.

I would have shared more of the responsibility carried by my husband which I took for granted.

I would have eaten less cottage cheese and more ice cream.

I would have gone to bed when I was sick, instead of pretending the Earth would go into a holding pattern if I weren’t there for a day.

I would never have bought ANYTHING just because it was practical/wouldn’t show soil/ guaranteed to last a lifetime.

When my child kissed me impetuously, I would never have said, “Later. Now, go get washed up for dinner.”

There would have been more I love yous … more I’m sorrys … more I’m listenings … but mostly, given another shot at life, I would seize every minute of it … look at it and really see it … try it on … live it … exhaust it … and never give that minute back until there was nothing left of it.”
― Erma Bombeck, Eat Less Cottage Cheese and More Ice Cream: Thoughts on Life from Erma Bombeck

„Dacă mi-aș retrăi viața …

Cineva m-a întrebat într-o zi, dacă aș mai trăi o dată, aș schimba ceva?

Răspunsul meu a fost nu, dar apoi, m-am gândit la asta și m-am răzgândit. Dacă aș mai trăi o dată, aș cere mai puțin și aș asculta mai mult.

În loc să mă plâng de greutatea și petele de pe picioarele mele, în cele 9 luni de sarcină, aș prețui fiecare minut din ea și mi-aș da seama că minunea care crește în mine e singura mea șansă în viață de a asista la un miracol al lui Dumnezeu.

Nu aș mai insista niciodată ca geamurile mașinii să fie închise într-o zi de vară, deoarece părul meu tocmai fusese aranjat.

Aș invita prieteni la cină chiar dacă covorul ar fi pătat și canapeaua decolorată…

Aș mânca floricele în sufrageria „bună” și m-aș îngrijora mai puțin de murdărie la aprinderea șemineului.

Mi-aș lua timpul să-l ascult pe bunicul meu povestind despre tinerețe.

Aș arde lumânarea roz care a fost sculptată ca un trandafir, înainte să se topească în timp ce stă degeaba în cameră.

M-aș așeza cu picioarele încrucișate pe peluză, cu copiii mei și nu m-aș îngrijora niciodată de petele de iarbă.

Aș plânge și aș râde mai puțin în timp ce mă uit la televizor … și mai mult în timp ce privesc viața reală.

Aș împărtăși mai mult din responsabilitatea mea și soțului meu.

Aș mânca mai puțină brânză de vaci și mai multă înghețată.

M-aș duce la somn când sunt bolnav, în loc să mă prefac că Pământul ar intra într-un colaps, dacă nu aș fi acolo!

Nu aș cumpăra NICIODATĂ doar pentru că e practic, garantând că va dura o viață.

Când copilul meu m-ar săruta impetuos, nu aș mai spune niciodată „Mai târziu. Acum, du-te, spăla-te pentru cină”.

Ar fi fost mai multe ”Te iubesc!” … mai multe ”Îmi pare rău!” … mai multe ciuliri de urechi și inimi … dar mai ales, având în vedere o altă lovitură a vieții, aș trăi și măsura fiecare minut din ea …

uită-te și într-adevăr vedeți-l … încercați-l … trăiți-l … epuizați-l … și nu dați niciodată acel minut până nu a mai rămas nimic din el.. ”

Erma Bombeck, ”Mănâncă mai puțin brânză de vaci și mai multă înghețată: gânduri asupra vieții de la Erma Bombeck”

Erma Louise Bombeck a fost o umoristă americană care a obținut o mare popularitate pentru coloana ei de umor din ziar, sindicată, care descrie viața de domiciliu suburban din 1965 până în 1996. De asemenea, a publicat 15 cărți, dintre care majoritatea au devenit cele mai vândute. (Wikipedia)

Dragilor, să luăm viața așa cum vine, acum și aici, cu pozitivism și entuziasm, să ne bucurăm de prezent cu decență, bun simț și un strop de nebunie!

NU degeaba se spune ”Carpe diem!” !

Nu e simplu să trăiești în prezent când fantomele trecutului îți dau târcoale și-ți șoptesc cum trebuie viața simțită și trăită, când temerile, neliniștea își au culcușul de prea mult timp în mințile și inimile noastre!

Când curajul e o formă de tabu, evidențiat mai mult în povești de urmat, dar, din păcate, fără o ”prescripție” la purtător…

Când vulnerabilitatea e un ”așa nu!”, numai bun de scuipat în sân.

” – Doamne ferește să aibă vreo slăbiciune emoțională!”

o astfel de mentalitate, indiferent de avem de-a face cu băiat sau fată…

Așa cum spun de mult timp, să ne bucurăm de simplitate, simplificare, smerenie!

Sănătate, armonie, zâmbete din plin!