După cum v-am mai spus –  încep capitolul amintirilor, s-ar părea – nu sunt o mare maestră în arta de-a găti specialităţi, dar îmi dau silinţa, de fapt, ne dăm silinţa, Tudor şi mami…

Copiii sunt topiţi după prostioare, de genul: cubetti, chips-uri şi alte chimicale, care-au savoare, dar n-au conţinut de calitate, nutrienţi, dimpotrivă!…

Am stat, m-am gândit, am chibzuit cum să fac, Tudor fiind unul dintre cei care mai consumă din când în când de-astea. Fruct oprit, fruct dorit! Aşa nu!Nu asta e soluţia! M-am gândit că n-ar fi rău să jucăm rolul bucătarilor care prepară delicatese surpriză în bucătărie…zis şi făcut!

” – Tudor, ce zici să preparăm cubetti, să vedem dacă ne ies ca la magazin?”

” – Da, mami, să vedem, hai să încercăm!Le facem cu usturoi, da?”

” – Putem face şi-un sos de usturoi, ierburi aromatizate, ulei de măsline şi iaurt. Cred că va fi un deliciu!”

” Ce mai stăm, să ne-apucăm de treabă!” spuse Nică al meu, şrumful care nu stă locului 5 minute şi vorbeşte 24 din 24 ore. 🙂

Am purces la drum: am făcut cubetti, plăcintă cu dovleac…toate pentru prima oară în viaţa noastră…a fost un deliciu ieri, în bucătărie!usturoi, mărar, dovleac, esenţe, foi de plăcintă şi mult zâmbet…Ne-am amuzat, am gătit şi-am conversat fără întrerupere! Nu ne-am contrazis, am fost calmi, deloc încordaţi, am fost  creativi, am contribuit în egală măsură la tot ce-am făcut şi zis. Am “lucrat” şi mai mult la încrederea reciprocă, am fost la unison, am strâns şi mai tare legătura dintre noi, am înţeles că  omul cât trăieşte învaţă, totul pe fondul “bucătărelii”. Ce face bucătăreala din om!  I-am spus că oamenii sunt şi slabi şi puternici, că nu-i o ruşine să fii slab, că nu-i un dezavantaj să fii tu însuţi, că frumosul e în fiecare dintre noi, că frumuseţea stă în atitudine, că frumosul îl “plămădim” noi, e în noi, că tristeţea nu  e pentru totdeauna, că  “unde-s mulţi, puterea creşte!”, că un snop este mai tare decât o nuia.  Atât de simplu e să găteşti cu dragoste,  începător fiind, dar cu dragoste , pasiune… plămădeşti bunătăţi de tot felul!…Lucrurile simple fac diferenţa, nu?

Vă recomand acest exerciţiu! Nu vă va părea rău, dimpotrivă!

Am îmbinat utilul cu plăcutul! Am făcut bunătăţi ( au fost notate mai bine decât cubetti din magazin. Hip, hip, ura!),  le-am mâncat la film( Oz – the Great and Powerful), am discutat vrute şi nevrute, am înţeles ce important este să zâmbeşti, să spui când nu eşti pregătit, fără să te simţi că pică lumea, să fii alături de cei nepregătiţi când te simţi capabil s-o faci!…

O zi cu multă joacă şi-n joacă, prolifică! 🙂

Vă doresc o săptămână minunată!