De la mic la mare….

De câte ori nu te-ai gândit cum să îți duci visul la îndeplinire, nu?!

De câte ori nu ai vizualizat cum va decurge, ce vei face, cum vei atinge succesul?!

De câte ori nu te-ai trezit gata. gata să așterni pe hârtie totul, pas cu pas?!

….Dar tot de atâtea ori, ai amânat momentul începerii propriu-zise! Era mai simplu să te întâlnești cu prietenii, să vă împărtășiți visele și să le lăsați în cotlonul lor, pentru o altă zi ” mai bună”…

Când erai mic/ă, îți clădeai vise: voiai să devii pianist/ă, să arăți ca tata/mama, voiai să muncești și să ai banii tăi, voiai să ai mulți copii, voiai  să fii bogat/ă și să ai mulți, foarte mulți prieteni.

Să nu uit: voiai multe perechi de pantofi – în cazul fetelor și multe cravate-în cazul băieților….

Te rugai la Doamne, Doamne,  ca Moș Crăciun  să nu se uite pe geam când făceai vreo năzbâtie…

Zilnic, îți ”terorizai” părinții, rudele, cu exercitarea talentelor…

La școală, rugai pe doamna învățătoare să te scoată la tablă mai des, îți plăcea atât de mult matematica….la tablă….

Te pregăteai pentru MARELE DRUM al vieții, îți doreai atât de mult să fii mare, să muți munții, să clădești și să acționezi! Era necunoscutul, febra a ceea ce nu știai, dar urma să știi și să simți!

Te bucurai de bine, bun, frumos, puritate, sinceritate, necondiționări…

….A venit și momentul mult așteptat: viața de adult, creșterea în sânul familiei, în sânul societății, alegeri și momente cheie…

…ai trecut peste obstacole, ai  pierdut bătălii, dar nu războaie…

Acum ești în formă, adultul minunat, ce știe să primească, ce face alegeri!…

…Dar n-ai uitat  niciodată drumul la magazinul de jucării, vechiul drum  spre vechiul magazin cu câteva jucării de pluș, comparativ cu amplul, grandiosul  magazin Noriel  din Brașov, unde ți-ai dus copilul pentru iepurașul de Sfintele Paște……

N-ai uitat magazinele de haine care te fascinau, unde-ți ”rodeai” pantofii, intrând-ieșind, un iureș de zile mari  când era vorba de compleuri pentru copii, tu dorindu-le  mereu pe cele de la adulți!…