Exemple…iubirea manifestată…
Citatul/citatele zilei de duminică, o zi întârziere…
”Dacă vei fi tu însuți un exemplu, nu va mai fi nevoie să impui reguli.”
E bine să fim atenți la comportamentul nostru, cuvintele și atitudinea noastră în preajma copiilor noștri…
”Copiii tăi sunt mai atenți la ceea ce faci decât la ceea ce spui.”(Zig Ziglar)
Arată-i copilului tău că-l iubești, arată-i că-l aprobi, lasă-l să înțeleagă că îl iubești cu-adevărat, asta îi va oferi un sentiment de siguranță. Manifestarea aprecierii trezește sentimentul propriei importanțe, care contribuie la întărirea încrederii în sine!
E necesar să-ți manifești afecțiunea părintească prin îmbrățișări, bătăi pe umăr, săruturi(pupăceli) materne sau paterne, e necesar să le arăți copiilor că-i iubești!
N-am crezut niciodată în vorba: Trebuie să-ți pupi copilul doar în somn…
Atunci când îi induci copilului tău un sentiment de siguranță, importanță, cunoașterea faptului că este iubit, va deveni o persoană încrezătoare, afectuoasă și recunoscătoare. Acesta e un exemplu pentru un început de viață destul de bun, nu?!…
”Toată lumea știe cum să-și crească copiii, mai puțin cei care-i au!”(P.J.O” Rourke)
Atitudinea face diferența! Copilului trebuie sau e necesar să-i oferi?!… Diferența dintre nevoie și dorință!… Nevoia de-a fi hrănit, îmbrăcat sau dorința de-a i se cumpăra jocurile monopoly și monster high…
90% perfect adevărat în ceea ce spui, cu trei amendamente :
– săruturile paterne nu prea-şi au locul. Dacă e fetiţă va conştientiza destul de devreme că gestul acesta este o excepţie raportat la modul de a se comporta al celorlalţi taţi şi se va simţi niţel “aiurea” iar dacă este băieţel, se va uita la tine ca la un ciudat cu orientări sexuale incerte. Taţii au moduri mai adecvate de a-şi arăta afecţiunea, moduri mai pline de forţă şi menite a conferi siguranţă şi protecţie.
– în lumea de astăzi, în care “supravieţuirea” măcar la nivelul clasei de mijloc este o luptă, copiii şi tinerii prea afectuoşi nu prea răzbat. Viaţa a devenit a naibii de pragmatică.
– şi 3), pornind de la citatul care a “provocat” postarea, ATENŢIE !, exemplele pot fi de două feluri şi da, nici în cazul în care eşti un exemplu negativ, nu e nevoie să impui vreo regulă.
1. Of, Doamne, limba asta română și sensurile ei!…Să fim serioși, nu mă gândeam la conotații sexuale când am spus săruturi! ”Mama își sărută copilul, iubitul își sărută iubita. ” Conținutul face diferența, nu?! Nu mi-ar fi trecut 1000 ani prin minte că voi vedea un astfel de comentariu, sincer!
Doamne, intrăm în sfera patologicului!… Nu sunt indignată, sunt tristă, pentru că un conținut ce l-am dorit altfel, a ajuns să aibă o conotație de acest fel!!! …
Of, Dane, trebuia să las doar îmbrățișări, nu credeam să apară astfel de conotații și comentarii!…Noi suntem o familie de pupăcioși, asta e! O familie jovială și pupăcioasă, mai ceva ca italienii!…latini suntem și noi…
Mama(Dumnezeu s-o odihnească-n pace!) ne-a crescut, pe mine și pe soră-mea, cu înțelepciune, arătându-ne ambele fețe ale monedei, dar sub imperiul exemplului, perseverenței, emoțiilor pozitive, gândirii pozitive, iubirii. Viața e dură, dar nu trebuie să fim parșivi, perverși, lacomi, individualiști, să călcăm pe cadavre…pentru a reuși!… Ne-a iubit, îmbrățișat, ”sărutat”(fără intenții insinuante) și-am răzbătut în viață! Sunt o afectuoasă, o persoană simplă, sensibilă, vulnerabilă(nu mi-e frică să recunosc!), care crede în puterea exemplului și-n cuvântul NOI, în puterea acestuia…. N-am fost nevoită să mă retrag în creierii munților, dimpotrivă, sunt o persoană activă, creativă, împlinită!
Am un băiat(8 ani), pe care nu-l creștem cu arma-n mână, ci comunicând, dezvoltând și creând împreună…cărămidă cu cărămidă…Și va răzbate-n viață, dând dovadă de inteligență, putere, flexibilitate, imaginație…Are o personalitate puternică și-un caracter pe măsură și-n tot acest timp l-am îmbrățișat, ”pupăcit” – atât eu, cât și soțul meu – fără să ridicăm suspiciuni.
Da, viața e pragmatică, dar scuturile(multe) nu fac altceva decât să mărească numărul frustrărilor…Sunt o persoană practică care-și permite să viseze și să-și conducă ideile în sfera realității.
Sunt o persoană care gândește pozitiv, am mai stipulat asta, deci, am făcut referință la exemplul pozitiv….dictonul prezintă și continuitatea, ”cursivitatea” pildei… E ceva de genul: Dacă lumea ar fi fericită și-mplinită, nu ar mai avea nevoie de motivaționale!
Nu cred în reguli, nu le fac, nu le aplic!…
Dane, am înțeles opinia ta, nu polemizez, ci-mi spun doar punctul de vedere!
Pe viitor, voi fi mai atentă la semantică și conotații!
Un zâmbet, un gând bun și-o îmbrățișare cu ”pupăceli” de pe meleaguri nemțene, de la poalele Ceahlăului!