Lectura, educația și viziunea
Îmi place să citesc, îmi place să scriu, îmi place să interacționez!
De fapt, măcar una dintre activitățile enumerate, sunt convinsă că e apropiată sufletului vostru! Cu mic, cu mare, contribuim la statutul educațional și cultural al societății în care ne naștem, trăim, ne dezvoltăm continuu și îndeplinim misiuni.
Avem nevoi spirituale, morale, complementare, care ne conturează ca OAMENI!
Educația continuă e o nevoie spirituală, o nevoie ce-o ”hrănim” zi de zi, prin atitudine, comportament , viziune socială, interacțiune de bun augur(spiritul de echipă, suflet și inimă).
Educația se face cu oameni, pentru oameni, se completează, ”alimentând” încrederea și speranța!
Educația în masă se face prin intermediul lecturii. Nu toți au timpul necesar să participe la cursuri, nu au banii necesari să continue studiile, nu au atitudinea și starea de spirit necesare pentru a continua, în schimb, cei mai mulți dintre noi, vor și pot să citească – în autobuz, în metrou, în sălile de așteptare, în saloanele unor spitale, ulterior, să-mpărtășească cele asimilate, să interacționeze, prin dreptul la opinie și comentarii…
Speranța și încrederea nu mai sunt piloni ai vremurilor…volumele de dezvoltare personală și cele motivaționale sunt o completare a eului interior, un răspuns la întrebările capcană și la subiectele tabu…
Citește și acționează – aceasta e formula vieții simple! Da, viața simplă e cheia fericirii, nicidecum complexitatea, părțile alambicate ale unei vieți ce o dorim complete!
Fiecare dintre noi, o recunoaștem sau nu, are nevoie de un imbold, un sprijin, o chemare, o îndrumare, care, de cele mai multe ori, o găsim în lectură. Emoții, chemare, pasiune…acestea sunt mizele lecturii …și mai multe șanse de-a regăsi un dram de înțelepciune…
Vara, la umbra unui copac, pe-o bancă-n parc, citești, că ai 15 ani, că ai 80 ani.
Iarna, la gura sobei, a șemineului sau sprijinit de calorifer, citești… în timp ce gătești, speli, în timp ce viața de zi cu zi te copleșește, dorindu-te cât mai ancorat în realitatea cotidiană…
Seara, în capul oaselor, până la venirea lui Moș Ene pe la gene sau afundat într-un fotoliu confortabil, citești…
Lectura e un mod de viață, e perpetuarea a tot ce-i frumos, necesar, minunat, VITAL, da, e viața însăși!
Devii creativ, vizionar, capeți un dram de speranță, încredere, cunoaștere și cugeți la vremuri bune…le clădești, te inspiri și pasional/ă înaintezi în golgota vieții!
Nu uita, chiar în aceste momente citești aceste rânduri…o continuitate, un gând răzleț, o idee sau doar un zâmbet discret, care ne-amintește că frumosul, arta conversației, scrisul și lectura vor dăinui mereu și pretutindeni!
…Oriunde ai fi, oricine, citește!… Momentul tău e momentul celor mulți, e momentul nostru!
Lectura a unit, nu a dezbinat!
Dintotdeauna am preferat cărțile în ”detrimentul” hainelor! Biblioteca mea vie îmi inspira ceea ce hainele n-au făcut-o niciodată: lipsa singurătății! Da, am avut mereu prieteni: cărțile și iubitorii de cărți!
Dacă cu ceva timp în urmă comandam haine băieți online pentru fecioră-miu, azi comand online cărți și sunt o fericită! Fiecare alege: eu cartea, fecioră-miu alege haine copii online laredoute, iar soțul în simbioză cu cel mic, dar pe măsura lui…
Vă doresc lectură plăcută și-un weekend de vis alături de cei dragi!
Ce frumos le mai potriveşti, Cristina! Dacă majoritatea ar vrea să se lase “păcăliţi” de ceea ce le poate oferi cititul! De multe ori mă întreb a cui e vina de am ajuns în halul ăsta. Sistemul de învăţământ cu programe gigantice, reformele prea repetate, care au năucit pe toată lumea, dascălii care nu se mai dedică, văzând în profesia lor un job ce le asigură pâinea, părinţii care nu mai au timp de copiii lor din cauza serviciului, tehnologia implementată desigur, inevitabil în viaţa tuturor. Încerc să nu mă dau bătută. Îmi spunea cineva că vede în mine un Sisif modern. Oare aşa să fie?! Să nu aibă ecou toată munca mea depusă? Vom vedea. Timpul decide, chiar dacă înclin să cred că nu vom schimba nimic până nu eradicăm răul de la rădăcină. Şi aici mă refer la politicul care nu are nevoie de oameni cultivaţi pentru a domina.
Mă gândesc la viitorul copilului meu cu groază. Nici nu ştiu dacă educaţia acasă nu ar fi mai benefică pentru el, decât cea dintr-o instituţie (cum se poartă în unele ţări). Că te rog să mă crezi, generaţia nouă de profesori e catastrofală. Nici nu ar trebui să li se permită să predea. Citeam deunăzi un articol al unui profesor universitar, care spunea să 80% dintre studenţii săi fac greşeli gramaticale colosale sau habar nu au să formuleze o simplă cerere ( şi vorbim de studenţi la litere sau jurnalism). Asta vine ca o replică la ce a ajuns în ziua de azi o facultate. Orice o poate face. Nu e atunci necesară reintroducerea examenului pentru facultăţi? Ba da!
Şi-acum să revin pe plaiuri mioritice. Foarte bine ai spus că “lectura a unit, nu a dezbinat”. Priveşte în jur. Nu suntem noi dezbinaţi? Nu ştim care sunt drepturile noastre, nu luptăm pentru ele, nu ne organizăm, nu avem o singură voce şi un singur ţel. Suntem nişte “hai-hui”. Tocmai pentru că oamenii se lasă îndobitociţi de mass-media, decât să se lumineze citind ( nu numai tabloidele zilelor noastre!), aflănd şi descoperind că se poate şi altfel.
Antonela, de multe ori mi-a trecut prin minte că ar fi mai câștigat copilul meu dac-ar învăța acasă! Bine-ai zis! Cadrele didactice, ”mentorii” zilelor noastre…,Doamne, nu vreau să-mi fac păcat, îmi mușc limba!…
Un sistem educațional bolnav, o clasă politică inexistentă, o caricatură, un popor ce nu știe ce-nseamnă ”Unde-s mulți puterea crește!”…!!! Da, dezbinați, bine spus, Antonela! …Continui să sper!…
Tu, Antonela, ești o temerară, tot respectul, un lingvist pătimaș (o doamnă ce poartă condeiul în mâna dreaptă și toiagul înțelepciunii și sincerității în mâna stângă), nu anost, ca mulți alții, ce se consideră ”grămătici și lingviști de seamă”! Da, totul va da roade, sunt convinsă! Eu sunt un exemplu, nu?!
Tot respectul și admirația mea, Antonela!
Eu, oricum, mereu învăț câte ceva de la tine, din comentariile și scrierile tale. Sunt convinsă că nu sunt singura care spune asta! Deci, unde-s mulți puterea crește! Învățăm, învățăm și iar învățăm!
O seară minunată, draga mea, alături de cei dragi!
[…] Lectura, educația și viziunea […]
Mulțumesc!