Zilele vin si trec, saptamanile zboara, anii roiesc…si uite asa ni se strecoara printre degete viata – golgota cotidiana.
De cate ori,  in marsaluirea noastra, daca n-am fost la limita, ne-am oprit pentru cateva momente si ne-am gandit  intotdeauna, ca-i bine, ca-i mai putin bine, cineva ne calauzeste pasii?!

De  prea putine ori am ridicat privirea spre stele si am privit  cu incredere si credinta! …poate mai mult la disperare!
Doamne, iarta-ne, suntem ageri, dar lenti, suntem buni, dar nesiguri si confuzi, suntem harnici, dar mereu in asteptare, niciodata multumiti, decat in clipele stringente, in situatii limita si ne-amintim de TINE!
Doamne, iti multumesc pentru cuvantul bun  ce-l adresez vecinului, pentru gandul bun  ce-ncerc sa-l port zilnic,  pentru diminetile senine, pentru iubirea si respectul celor din jurul meu, pentru intelegere, intelepciune si sanatate, pentru mana ce ne-o intanzi zi de zi!….pentru intelegerea ce ne-o arati!
Doamne, stiu ca  ne-ajuti sa  cladim zile, ani, vieti fericite si-mplinite, ne dai ganduri curate, ne-ajuti sa vedem dincolo de cer si stele, ne dai speranta!…sa-ntelegem sensul vietii – ca fiecare dintre noi e o entitate, e unic, e altfel!
Astazi m-am oprit  – un momet de ragaz – pentru o discutie cu mine insami, cu ochii spre stele!

Nu mi-ai vorbit, dar te-am auzit soptind printre ramuri, mi-ai dat ganduri bune, speranta si cuget curat!
Avea dreptate mama: cand te simti singur si trist, ridica ochii spre cer si vorbeste-i, te vei simti altfel!
Poate c-ar fi bine sa faceti o pauza, un mic ragaz , privirea spre cer, sa priviti stelele, luna, culoarea noptii si susurul linistii!
Poate c-ar trebui sa privim in jurul nostru cu indulgenta, cu incredere in cel de langa noi, sa-i acordam mai multa credibilitate, sa-l facem sa se simta in siguranta, sa-i vorbim din suflet, sa nu urmarim rezultate, ci calea, sa fim noi insine/insene, sa fim sinceri, sa cerem ajutorul si sa-l acceptam, sa nu mai fim manati de orgoliu, sa nu mai cladim doar palate, ci si castele de vise, sa cladim impreuna prietenii, relatii, sentimente si emotii, sa speram impreuna si sa gandim NOI, mai putin doar EU!….

Da, un moment cu mine insami, pentru mine insami, cu privirea spre stele, infrigurata, intr-o frumoasa seara de toamna tarzie, purtand cele mai ïnteresante manusi de dama; si ca sa intregesc imaginea, la gatul “senin”  un colier deosebit, unic, parca din alta lume…ciudat, achizitionat intamplator de pe un site de bijuterii online ieftine…