În ultima perioadă se vorbește din ce în ce mai mult de ”noxele civilizației”. Vi se pare o metaforă?!…nicidecum…Progresul tehnic și tehnologic, confortul, viața modernă au nu numai avantaje, ci și dezavantaje, care, din păcate, se reflectă asupra vieții noastre cotidiene, asupra sănătății fizice și psihice.

Cum vi se par condițiile  în care trăiește omul modern?…Tensiunea psihică, încordarea, ritmul accelerat al activităților cotidiene, duc la suprasolicitarea celulei nervoase.  În același timp, munca la birou, în fața calculatorului, televizorul, internetul(lumea virtuală), multitudinea mijloacelor de transport, transformă ființa umană în sedentarul perfect.

Lipsa activității fizice sau reduse, alimentația necorespunzătoare, de multe ori de tip fast food, la ore neregulate, toate acestea duc la unele reacții psihice diverse, dintre care nervozitatea, insomnia, oboseala.

Sănătatea , pe bună dreptate, a fost numită starea perfectă de echilibru, dar când acest echilibru  nu mai este, atunci acestea duc la o hiperexcitabilitate nervoasă, care duce în timp la oboseală, astenie.

Nervozitatea exagerată  nu poate fi considerată ca o boală. Nervozitatea se caracterizează  prin ”răspunsuri paradoxale”, mai ales de tipul excitației minime – reacții maxime, cum se spune în mod empiric:”Omul se înfurie din nimic!” Iritabilitatea exagerată, senzația de neliniște, crizele afective, labilitatea emoțională sunt numai câteva din manifestările   așa-numitei ”nervozități”.

Ca o consecință a nervozității  sau independent de aceasta se constată pe plan psihic o epuizare rapidă.

Oboseala nu este nicidecum o ”boală”, ci o stare normală a organismului, care survine după efort fizic sau intelectual; dispare după odihnă.  Surmenajul este o stare de oboseală  prelungită, care nu dipare imediat, organismul nu se reface după odihnă. Surmenajul apare când se depășește limita oboselii, continuând munca, fără ca organismul să ia o pauză, să-și refacă forțele. În acest punct, pe lângă senzația de epuizare,  apar durerile de cap, irascibilitate, dureri musculare, somnolență, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate.

Acestui tip de oboseală i se alătură și un alt fel de oboseală: cea nevrotică. Este maladia vieții moderne. Această oboseală, pe care o simțim uneori,  fără a-i cunoaște cauza, apărând chiar înaintea unui efort, e cunoscută sub numele de astenie(slăbiciune, lipsă de putere).

Când există  o disproporție  între efortul de înțelegere și de atenție solicitat și capacitatea nervoasă, când există o dereglare a ritmurilor: somn, stare de veghe, muncă, alimentație sau când se produc  conflicte cu mediul ambiant(acasă sau la serviciu).

Astenia, oboseala nevrotică, poate trece-dacă nu este tratată adecvat – la nevroza astenică, prezentând în plus simptome ca: insomnia și cefaleea(durerea de cap).

Da, aceasta este o urmare a vieții ”civilizate”, a cotidianului progresist, a vieții moderne. Omul sănătos nu cunoaște insomnia. Ritmul trepidant, zgomotul, graba, excitațiile continue, toxicele(alcool, cafea, tutun), neliniștea, angoasa, autodisciplina insuficientă, viața sedentară sunt cauzele esențiale.

Nu uitați: folosirea somniferelor nu rezolvă cauza insomniei!

Pentru a combate acești 3 monștri – nervozitatea, oboseala, insomnia – este necesar să înlăturăm cauzele care le provoacă.

Aveți grijă la regimul de muncă! Un regim de muncă rațional, fără excese și adaptarea unui ritm în succesiunea muncă-odihnă.

Igiena și ambianța locului de muncă au o influență pozitivă în combaterea surmenajului.

Exercițiile fizice, practicarea sporturilor, gimnastica respiratorie, odihna activă(muzica, lectura), excursiile în aer liber, mersul pe jos,  îmbunătățesc  viața și contribuie la echilibrarea psihofizică a organismului.

”Igiena” sufletească, morală, intelectuală reprezintă  baza prevenirii tulburărilor nervoase. Este vorba de antrenamentul scoarței cerebrale de a inhiba(a stăpâni) reacțiile reflexe, de a le selecționa, de  a le diferenția. Așa cum spune psihiatra franceză, M. Pascal:” Să știi să  descurci, să disociezi, să confrunți, să ordonezi, să subordonezi, să nu pui totul pe același plan, să cunoști măsurile și dimensiunile faptelor și ale lucrurilor.”

O mare achiziție a psihiatriei  contemporane este  ideea că funcțiile psihice sunt perceptibile prin exerciții. Metodele moderne de autosugestie, antrenament autogen și relaxare dovedesc  și confirmă această posibilitate.

Ca tratament propriu-zis se vor evita pe cât posibil medicamentele(tranchilizante, somnifere sau stimulente), preferând mijloacele naturale ca: hidroterapia, alimentația bogată în vitamine, evitând  excesul  de alcool, cafea, tutun, condimente, carne, conserve.

În eforturile intense poate fi utilizat un surplus de vitamine(A, B1, B6, C), glucoza, mierea de albine sau zahăr(40-50 gr./zi), deoarece s-a constatat că rezervele acestora scad din organism în stările de oboseală.