Creștem frumos împreună! Educație și psihoeducație
Home
 

O lume mai bună?!…

NU SE POATE INTAMPLA SI AICI?
”Avem nevoie de 4 imbratisari pe zi ca sa supravietuim. Avem nevoie de 8 imbratisari pe zi ca sa ne
mentinem. Avem nevoie de 12 imbratisari pe zi ca sa crestem.
Virginia Satir
Intotdeauna ii invatam pe oameni sa se imbratiseze la seminarele si conferintele pe care le tinem. Multi
dintre ei raspund prin a spune, ”Acolo unde lucrez eu nu poti sa imbratisezi pe nimeni”.
Sunteti siguri?
Iata o scrisoare pe care am primit-o de la una dintre participantele la seminarele noastre.
Draga Jack,
Am inceput ziua de astazi mai degraba deprimata. Prietena mea Rosalind a trecut pe la mine si m-a
intrebat daca am imbratisat pe cineva astazi. I-am mormait ceva despre faptul ca incepusem sa ma
gandesc la imbratisari si toate celelalte in weekend, dar foarte putin. M-am uitat la foita aceea despre
“Cum sa faci un seminar animat” si m-am impotmolit la partea cu imbratisarile, pentru ca nu-mi puteam
imagina ca este posibil ca cineva sa se apuce sa-si imbratiseze colegii la servici.
Ei bine, m-am hotarat sa am “zile de imbratisat”, si am inceput sa-i imbratisez pe clientii care veneau sami
ceara ceva de la bar. Era extraordinar sa vezi cum se inveselesc oamenii. Un student la Economie a
sarit chiar pe tejghea si a dansat. Unii chiar se intorceau si mai cereau sa fie imbratisati. Doi baieti care se
ocupau cu repararea Xerox-ului si care erau genul acela care nu se intereseaza de nimic, au fost atat de
surprinsi incat pur si simplu s-au ridicat si au inceput sa rada si sa vorbeasca.
Am senzatia ca am imbratisat pe toata lumea de la Scoala de Afaceri Wharton si, in plus de atat, toata
durerea fizica si sufleteasca au disparut. Imi pare rau ca scrisoarea mea este atat de lunga, dar sunt
extrem de emotionata. Cel mai dragut moment a fost atunci cand se facuse o coada de vreo 10 oameni
care-si asteptau randul linistiti la imbratisat. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor.
Cu dragoste,
Pamela Rogers
P.S.: In drum spre casa am imbratisat un politist pe Strada 37. Acesta mi-a spus, “Uau! Politistii nu
primesc niciodata imbratisari. Esti sigura ca nu vrei sa arunci cu ceva in mine?”
Un alt absolvent al seminariilor noastre ne-a trimis urmatoarea scrisoare despre imbratisari:
Imbratisarea este:
Imbratisarea este sanatate. Ajuta sistemul imunitar, vindeca depresiile, reduce stress-ul si provoaca
somnul. Este revigoranta, intineritoare si nu are efecte secundare neplacute. Imbratisarea nu este altceva
decat un medicament miraculos.
Imbratisarea este naturala. Esta organica, dulce, fara ingredienti artificiali, nepoluanta, prietena a
mediului inconjurator, si suta la suta sanatoasa.
Imbratisarea este cadoul ideal. Minunata in orice ocazie, amuzanta atunci cand o oferi, dar si cand o
primesti, te respecta, are propria ei forma si este pe deplin returnabila.
Imbratisarea este practic un lucru perfect. Nu necesita baterii, nu se uzeaza, este ferita de inflatie, de
ingrasare, de taxe lunare sau de hoti.
Imbratisarea este o resursa suprautilizata cu puteri magice. Cand ne deschidem inimile si bratele, ii
incurajam si pe altii sa faca la fel.
Ganditi-va la oamenii din viata voastra. Exista cuvinte pe care ati dori sa le rostiti? Exista imbratisari pe
care ati dori sa le oferiti? Asteptati si sperati ca altcineva sa faca primul pas? Va rog, nu asteptati! Fiti dumneavoastră primii!

Charles Faraonesupa-de-pui-pentru-suflet-povesti-adevarate-de-viata-care-deschid-inima-si-trezesc-spiritul_1_produs
Jack Canfield

 

V-am redat una dintre povestirile din volumul ”Supă de pui pentru suflet”( Jack Canfield, Mark Victor Hansen) . O povestire care mi-a  umplut sufletul de emoție și ochii de lacrimi… da, e un motivațional dulce…veți spune!…dar nu uitați, viața are dulceața ei, savoarea, farmecul, dacă vrem s-o trăim în armonie! Da, putem încerca să fim noi înșine/însene într-o lume care ne cere/ne impune să fim altfel(duri, acri/acizi, individualiști)… să fim uniți, să colaborăm, să nu cădem pradă ego-ului…Putem, dacă dorim să facem bine, doar printr-un zâmbet, o îmbrățișare, o vorbă bună,  un ceva NECONDIȚIONAT, venit din adâncul sufletului și-al inimii, demonstrând, în cele din urmă, că suntem fiii lui Dumnezeu, că avem încredere în ființa umană, în acțiunile ei, că avem credință, respect și putem iubi!

 

Dragii mei, vă îmbrățișez cu drag!

Mai bine o îmbrățișare decât o vorbă de ranchiună, mai bine un zâmbet decât o privire de complezență, mai bine  o strângere de mână decât o palmă dureroasă…

…Îmi spunea cineva zilele astea și de volumul Supă de pui pentru suflet de copil, un volum pentru copii, cu copii, adaptat nevoilor celor mici…și-mi vine-n  coperta care prezintă un copilaș într-un  carucior de bebe, da, un carucior ieftin, ponosit chiar, dar care atrage privirile, așa cum e , date fiind cuvintele ce însoțesc imaginea: ”Suflet de pui pentru suflet de copil – inocență, dulceață, emoții și iubire necondiționată”…

Mai bine, bine decât rău!

March 26, 2013 This post was written by Categories: COMUNICARE SI NU NUMAI... 2 comments

2 Responses to “O lume mai bună?!…”


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Top
error

Enjoy this blog? Please spread the word :)