Viața de acasă sau cât de bine e acasă! 🙂

Trăiau într-o casă bătrânească, cochetă,  la marginea pădurii, unde natura te îmbie la visare și meditație. Ascultau trilurile păsărelelor, iar iepurașii le țineau de urât la culesul ciupercilor după ploaie, Trăiau din ceea ce cultivau și din recomandările ce le ofereau. Erau fericiți cu puținul și multul lor! Erau zâmbitori și primitori. Deși tineri, aproximativ 35-40 ani, erau atât de înțelepți! Cunoșteau toate plantele posibile, cunoșteau toate poveștile aferente și ceea ce tămăduiau. Mereu ne-au spus că fiecare persoană are o plantă salvatoare, emoțional, fizic și spiritual.

Ce mi-a plăcut și mai mult?! Când am văzut cărțile, care mai de care mai vechi și mai ponosite, adevărate comori, nu alta! M-a fascinat momentul, parcă eram într-un superb anticariat. Lăicere pe pereți și pe jos, războiul de țesut într-o parte, un scrin vechi, din lemn, dintr-o esență minunată, plin de amintiri, un ambient de poveste…Un loc ca-n povești, care te-ndeamnă la a-ți scrie propria poveste. 🙂

…Revenind la îndeletniciri, era o plăcere să mergi la cules de plante medicinale. Așa am cunoscut, de fapt, această minunată familie, un copil și doi adulți. O recomandare din partea unor prieteni, care, la rândul lor, au fost însoțiți în căutarea plantelor miraculoase și-a cristalinei și tămăduitoarei ape de izvor.

Ne-am impărtășit trăiri, conjuncturi, momente de viață, am zâmbit și-am cântat. Am împărțit două lumi diferite cu …elemente în comun…

Am povestit despre viața la oraș, multitasking, consumerism și certificat energetic. 🙂 M-a surprins când l-am văzut interesat de prețul unui certificat energetic, dar mai ales dar mai ales de termografie în construcții. Se vedea clar cine e pasionatul de întreținerea și îmbunătățirea casei. 

Atunci, mi-am dat seama că se rupseseră cu-n motiv și nu vor renunța niciodată la ce aveau acum!…

Fiecare-și alege lumea!

Sunt de acord, nu ai avea cum, ar fi imposibil să renunți la oaza de liniște pentru iureșul de la oraș. 🙂

Sănătate, iubire, armonie!