Dictonul zilei de sâmbătă, cu o zi în întârziere:
”Reputația reprezintă ceea ce cred oamenii că ești. Personalitatea este ceea ce pari a fi. Caracterul este ceea ce ești cu adevărat.”
…Mulți dintre noi tindem să apreciem și să perfecționăm personalitatea și mai puțin caracterul…
Dezvoltarea personalității implică deprinderea de noi abilități conversaționale, stiluri noi, formarea de capacități oratorice. Dezvoltarea caracterului este mai profundă, mai dificilă, implicând schimbări, mai mult sau mai puțin plăcute, cu efectul scontat pe termen lung. Trăsături ce trebuie educate. Dezvoltarea și formarea caracterului este un semn, un indiciu al maturității. Recompensele sunt pe termen lung și satisfacția mai mare.
”Cred că pot afirma fără teamă că, în lumea de astăzi, nevoia de caracter și de abilități de lider depășește nevoia de oameni cu mai multă personalitate. Din fericire, atunci când îți formezi caracterul, personalitatea se dezvoltă mult mai ușor și mai natural.”(Zig Ziglar)
”Vremurile bune scot la iveală o parte din caracter, vremurile grele îl dezvăluie în întregime .”
Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului…personalitate sau/și caracter?!
Voi ce credeți? Împreună sau secondate?!…
Personalitatea ar trebui să fie, într-o societate ideală, o reflectare exactă a caracterului. În acel ipotetic caz, ambele cuvinte ar avea un unic sens.
..Într-o societate ideală, bine zis!…Putem contribui, umăr la umăr, la crearea unicului sens. Cine formează societatea?!…Noi!…Uniți, nu dezbinați!
Hhhmmm, interesant. De aia se zice: un carater puternic, un om puternic.
Deci caracterul poate fi format, ca si personalitatea?
…Da, cu rezultate binevenite și meritate pe termen lung… Caracterul e un complex, un cumul de principii, schimbări, idei și idealuri, obiective, misiuni, viziuni, etapă cu etapă și pe termen lung, cu bătaie lungă…