Povestea fotografiei alb-negru am auzit-o de nenumărate ori! E povestea ce-ți atinge inima, îți umple sufletul de emoție și-ți scaldă ochii-n lacrimi, dar e o narațiune de zile mari!

A fost odată ca niciodată, o fată cu părul negru ca abanosul…și nu era Albă ca Zăpada…și ochii verzi ca smaraldele. Dra privirea-i tristă, de fiecare dată când o vedeai, nu prevestea nimic bun, dimpotrivă…ochii frumoși, umbriți de griji și supărare, erau din ce în ce mai adânciți în orbite, iar gura-ntredeschisă, făcută parcă pentru vorbe, în momentul de față strânsă și încleștată nu te ducea cu gândul decât la durere fizică și psihică…

Trecerea timpului și-a pus amprenta peste și-n sufletul frumoasei fete, dar luminița din acești ochi minunați nu se stingea,  oricât de greu era, ba mai mult, străluceau de și cu speranță.

Zile, luni, ani…s-au succedat, frumoasa copilă s-a transformat într-o copilandră minunată, apoi, într-o domniță de poveste.

Să vă spun ce-a ales, ce-a iubit în timp?! Arta și fotografia…iubea desenul, desenul în creion mai ales și arta fotografică..îi plăcea să surprindă, să atingă cu camera foto emoții, le simțea, le intuia, era și este imposibil să nu iubești pozele ei, expresiile surprinse…

Da, o adevărată artă, cea de-a contura sentimente, emoții, de-a le transmite celor care chiar au nevoie de încurajări pentru drumul ales…

A fotografiat copii, tineri, adulți, a surpins comunități, a suprins lumea în adevărata ei splendoare! Nu suntem așa cruzi cumse presupune de multe ori!

Cruzimea ne dezarmează, dar și mai mult ne dezarmează informația eronată, lipsa de informație, lipsa comunicării adecvate…aceste fotografii ale acestei fete cu părul ca abanosul și ochii ca smaraldul mi-au purtat inima, fără temeri, prin ceilalți, așteptările nefiind dezamăgiri…

V-o recomand, pozele ei sunt artă pură!Real life pe hârtie sau pe dvd!

Fotografia pură necondiționată este artă, nu alta!

Sănătate, armonie, iubire și fotografii cât mai cu zâmbete! 🙂