Temele pentru acasa
E duminică, zi de odihnă, relaxare în familie, plimbări și distracție… asta ne-am propus. In schimb, la noi a fost zi de teme. Vineri și-a spus cuvântul oboseala, sâmbăta, ca după vineri 🙂 …și s-au lăsat temele pentru ziua de foc, duminica…
Cine a spus ca temele reprezintă o corvoadă, a avut dreptate, subscriu! 🙁
Am făcut împreună teoria chibritului, pornind din antichitate până-n epoca contemporană, mami “militând” pentru teme…
” – De ce să fac atât de multe exerciții? Toate sunt la fel! Sunt multe și plictisitoare! Mă enervează doamna asta, ne bombardează cu teme!… Of, am de scris la toate obiectele…si nici măcar nu detaliem tema, de ce ni le mai dă?!”
– Mami, m-am săturat de teme!”
Bineînteles, ia-o de la capăt, explică teoretic și practic “nevoia” și “eficiența” acestor teme, deși, cu părere de rău o spun, n-am reușit să conving, pentru că eu, la rândul meu, nu cred în puterea temelor…
În cele din urmă, după ce-a făcut toate temele, după ore de nervi tociti, am avut o discuție altfel.
Am pus pe hârtie avantajele și dezavantajele temelor. Pro și contra în dezvoltarea copilului, pornind de la teme.
Opinia are nevoie de susținere, susținere în fața tuturor, a părinților, cadrelor didactice, colegilor, etc.
Cu cât ne ascundem mai mult, cu atât mai multe întrebări rămân fără răspunsuri și, toate adunate, nu vor duce, în timp, la nimic bun, dimpotrivă!
Se vor aduna frustrări, nervi, urlete, ce vor provoca explozii sau implozii, mai devreme sau mai târziu…vor/vom avea de suferit toți, nu doar unul singur…
Alfie Kohn în volumul “Mitul temei pentru acasă”, atrage atenția asupta efectelor negative pe care le au temele asupra copiilor, atrăgând atenţia părinţilor să întrebe mai des profesorii cum îi ajută exerciţiile pe cei mici, în mod concret, nu doar cum se rezolvă acestea. Expertul în parenting atrage atenţia asupra urmărilor grave pe care le pot avea temele date de profesori, pe care elevii trebuie să le rezolve în timpul liber. Acesta susţine că exerciţiile pentru acasă pot influenţa dezvoltarea copilului chiar şi după ce ajunge la maturitate, prin subminarea gândirii critice în favoarea memorării mecanice şi a atitudinii submisive, prin erodarea relaţiilor în familie, dispariţia timpului liber, distrugerea independenţei copilului şi a încrederii adulţilor în acesta.
Citeste mai mult: adev.ro/nv0ywe
Cred mult în comunicare, da, comunicarea eficientă…comunicare și îmbrățișare…Pentru asta, cred că e nevoie să le ascultăm părerile.
Mi-ar plăcea ca mentorii acestor copii să le dea ca teme: plimbările în aer liber, conversațiile fără sfârșit cu cei dragi, sport , sport și iar sport, jocuri în aer liber, cu familia, prietenii, cei dragi, maimuțăreli în fața oglinzii, desenele pe asfalt, cele viu colorate, care aduc zâmbetul și veselia în viața trecătorilor…și-ar mai fi multe teme de acest fel, dar ați înțeles bine despre ce-i vorba…
În schimb, ce observ?… părinți grăbiți, stresați, care nu petrec și puținul timp pe care-l au cu cei mici, chiar și din cauza abundentelor teme pentru acasă, pe lângă cele ale cotidianului de adult…
Întreb, când și unde-i timpul cu ai noștri copii?!…
Timpul nu se mai întoarce, iar regretele sunt tardive…:)
Sănătate, iubire, armonie, dragilor!
sa ma ajuti si pe mine la teme :))))
Cat ma bucur sa gasesc acest articol postat de o persoana din Piatra Neamt! Usor , usor ne educam in beneficiul copilului.Tema pentru acasa nu este totul, sunt de aceeasi parere. Mai importante sunt sentimentele copilului, materiile care ii fac lui placere si il stimuleaza, si deasemeni conexiunea, legatura copilului cu parintii. De aici se nasc copiii cu EQ ridicat, pregatiti pentru viitor. Am citit si eu cartea pe care ai mentionat-o in articol. Doresc sa ii ofer mai mult copilului meu. Nu vreau scoli acreditate de minister si nici testari nationale. Imi doresc sa fie pregatit pentru viata. Integru si sigur pe el. Imi doresc sa il pot sustine sa desfasoare activitatile care ii fac placere in principal. Visez la o scoala privata in Piatra Neamt cu metode alternative de invatare si invatatori inclinati spre nevoile copilului si nu alte targheturi impuse de minister.
Elisabeta, unde-s mulți puterea crește! Cred că și-n Piatra-Neamț, nevoia de educație alternativă își spune cuvântul, ba chiar foarte mult! Întâlnesc din ce în ce mai multe persoane care militează pentru asta, numărul “struților” s-a împuținat, să știi! 🙂
Băiatul meu e în clasa a V-a. E educat de-o mamă care iubește educația alternativă, filosofia Montessori. Cei din familie s-au speriat: ce va face băiatul, e vorba de mediul academic, de reguli și așa mai departe, știi bine despre ce vorbesc, Elisabeta…Da, se descurcă mai bine, mai ales de când propriile noastre principii sunt pe prima pagină! Zâmbește și reușește să atragă și să provoace din ce în ce mai mulți colegi…e bine! Temele?! le facem în joacă și dacă sunt prea grele sau prea multe, lăsăm și pentru doamnele/domnii profesori… da, mai greu e cu profesorii, dar aici..intră-n joc mami…sunt multe de povestit, Elisabeta! Ideea e că se poate, nu-i imposibil și nici de renunțat! Eu nu mai vreau gustul amar al tăcerii și militez cât pot de mult pentru schimbare! 🙂
…cine sunt eu pentru profesorii fiului meu?! Mama zuză care crede că tot ce zboară se mănâncă!…dar, dar…am trasat și niște șine lungi….)
E sisific, știu, dar nu imposibil!
ce învață din toate astea? Să-și urmeze visul și să nu abandoneze niciodată! 🙂
Visez la o școală unde să aplicăm principiile Montessori. 🙂 Cine știe?!