Visul unei nopti de primavara varateca
Vara isi flutura faldurile printre nametii de ganduri si norii de lumina… Privesc stelele intr-o noapte tarzie de primavara varateca…Imi privesc mainile tremurande, aud soaptele viselor de mult timp apuse…cine esti tu, gandule, unde bati?!…
Sunt umbra-ti neobosita, ce spera-ntr-o minune!…Minunea zilei de ieri, absolvirea zilei de maine…Dar timpul, ceasul, le-ai verificat?!…Privesc cu nesat aceleasi maini tremurande…ceva stralucea-n noaptea-stelata: un ceas, un ceas de mana ce nu-mi apartine, un ceas ce-mi vesteste si anunta diferentele, promovand lipsa uitarii si aprofundarea momentului…
Mi-ai daruit 2 ceasuri intr-o vara, unul dintre ele m-a fermecat, mi-a oprit timpul in loc – Armand Nicolet M02 Moon Date Lady Steel White ! Un ceas ce-mi amintea de tine, de noi, de implinirea-mi curgandu-mi prin vene, extaziindu-mi inima, sufletul, cugetul!O bijuterie ce-mi imbogatea privirea, inseninand-o!
Insinuant, cu fiecare rid, pe fruntea-mi ingandurata, trezind amintiri razlete, bucurandu-ne de timpul impreuna; ceasuri cu program diferit, cu minute si secunde agatate de rubine si safire, incadrate, incrustate-n murmurul valtoarei trecerii timpului – tic-tac, tic-tac. ..tacit, diferit, cantand senin departarea…
Timp, cristale, timp, eleganta, iubire, timp, singuratate…
Te-ai intrebat vreodata…de ce si cand barbatii daruiesc ceasuri de lux femeilor?!…
Din complezenta sentimentelor, din varful degetelor, ce nu vor s-atinga, nu vor sa simta °gustul° desertaciunii provocate de-al lor ritm…
Iubirea aduce flori, goliciunea aduce ceasuri…da, ceasuri fine, elegante, de clasa, particularizate, individualizate, care sa incerce inlocuirea , compensarea…
…Si totusi, poti acoperi goliciunea, o poti inveli-n faldurile decadentei lumii ce te-conjoara, suprimandu-ti emotiile, suprimandu-ti orice urma de remuscare…
Nu uita: ai daruit 2 ceasuri, 2 momente unice, precum ticaitul intr-o noapte-nstelata, intr-o zi de primavara varateca!
Indraznesc sa te-ntreb, privindu-te cu atentie si nonsalanta novicelui, nu a nocivului..Gandurile-mi se rasfira: novice sunt eu, nociv esti tu! ..Am gresit?!
Nu am gresit….am daruit, am inlocuit ticaitul unei inimi, am °asezonat° sentimente si emotii, am inlocuit cu ticaitul unui orologiu ce-mi schimba, nu doar look-ul, ci si tinuta, atitudinea, mentalitatea, invatandu-ma s-astept, invatandu-ma sa-mi croiesc drum in fata sau in spatele ticaitului…
Ciudat!!!…al cui e acest ticait profund, semet, rostit parca pe silabe?!… e zgomotul eu-lui meu interior, in sintonie cu un alt ceas, configurat sa-mi tina de urat si sa-mi croiasca drum prin tunelul vietii, completand spatiile goale, ramase in urma asezonarii celor doua…
Iubesd acest ceas, imi da forta, taria acceptarii unui prezent plin, al unui trecut combatut si-al unui viitor de poveste!
Da, asta e istoria si povestea ceasului elvetian, de lux, ce-a schimbat destine…si numai in bine!
Spor la achizitii! Spor la cumparaturi cu cauza si efect! Triumful ceasului de mana!
…Nu omite: a fost doar visul unei nopti de primavara varateca!….sau nu?!…
Privesc cerul instelat!
Succes!
Multumesc, la fel!