Ziua copilului
Îmi amintesc cu nostalgie de ziua copilului, când eram eu copil! Îmi vin în minte acadelele viu colorate, mentosanele, glucoza, bomboanele cu cacao – care-i dădeau palpitații mamei, așa erau de tari !- batoanele de ciocolată chinezească, de la care păstrasem ani la rând, staniolul…
Era o zi specială, ce-i drept! Primeam dulciuri, beam Quick (asemănător cu Pepsi)sau Brifcor(suc acidulat de portocale), CicoIasemănător cu Fanta), la școală și acasă, ”exersam” diverse jocuri, cu care încheiam ziua.
Nu aveam calculator, nu aveam tablete, nu aveam telefoane mobile, nu aveam Ipod, nu aveam decât 2 ore de televiziune, dar ne era bine! Nu ”bloggăream” deloc, dimpotrivă uzam ”bloggăreala” face to face, comunicând câte-n lună și stele, bucurându-ne de frumos, de jocacă și jocuri, bucurându-ne de timpul nostru, folosit într-un mod atât de plăcut!
Ne jucam afară, ne vedeam, ne vorbeam, ne scriam prin intermediul biletelor și scrisorilor, completam jurnale, le numeam ”Oracole”
… Ziua Copilului petrecută în voie bună, sentimente pozitive, jocuri ca; ”Țară, țară, vrem ostași”, ”Nouă pietre”, ”Rațele și vânătorii”, etc. Multe jocuri în echipă, unind pe cei prezenți, nu dezbinând! Competiția era în echipă, știam să formăm echipe și ne comportam ca atare! Eram sinceri, nu aveam frustrări, nu visam la fel de fel de telefoane mobile, la fel de fel de haine, la nebunii care să ne umple ziua, într-un mod tehnologic! Eram noi înșine/însene, roșii în obraji de-atâta alergat, respectam și aveam încredere în valori, aveam modele demne de urmat!… Da, eram copiii cu o zi de 1 Iunie de invidiat!
Vreau să fiu copilul de odinioară!…Dacă nu, ”bloggăresc” acum și păstrez esența copilului de altădată, de acum, prin intermediul articolelor mele, activităților și pasiunilor mele!
Copii, bucurați-vă de fiecare zi, fructificați-o și trăiți copilăria!
Vă doresc o ”Zi a Copilului” de zile mari!
…hmmmmmm…nostalgica…frumos…
…in clasele I-IV si V-VIII dirigintele ne faceau cadaou de ziua copilului cate o carte si toti colegii ne semnam pe ea iar acum chiar frumos sa vezi semnaturi si nume pe prima pagina, sa iti aduci aminte de chipuri,voci, intamplari mai ales ca multi sunt plecati pe alte meleaguri…o alta amintire dar aceeasi nostalgie…
Da, da, ai mare dreptate, am omis cărțile și ”autografele” scrise cu atâta drag, timiditate și atenție de către colegii noștri pe cărțile oferite, plus cărțile primite-n dar, având câteva rânduri, drept pilde, de la ”tovarășa” învățătoare, respectiv profesoare/profesori…Câte amintiri,câte nostalgii!… Mulțumesc, completezi minunat! O seară minunată! Un 1 Iunie nostalgic și animat!!!